Sunt Maria, o mamă dintr-un sat mic din Moldova, care și-a crescut fiica, pe Ioana, cu dragoste și sacrificii. Când Ioana a ajuns la oraș și a reușit, a început să se rușineze de rădăcinile noastre simple, iar când s-a căsătorit, nu ne-a invitat la nuntă. Povestea mea este despre durerea unei mame care a dat totul și a primit în schimb tăcere și respingere.
Încă de mică, satul mi s-a părut sufocant, plin de așteptări și tăceri apăsătoare. Când mama m-a sunat să mă invite la aniversarea bunicului, am simțit că nu mai pot să-mi ascund adevăratele sentimente. Acea vizită a declanșat o furtună care a schimbat pentru totdeauna relațiile din familia mea.
M-am întors în satul meu natal după douăzeci de ani, sperând să găsesc iertare și acceptare. Am fost crescută de mama mea, Maria, într-o comunitate care nu a uitat niciodată că am fost copilul născut din flori. Încerc să mă împac cu trecutul și să-mi găsesc locul, dar amintirile și prejudecățile satului sunt greu de schimbat.
