Într-o sâmbătă aparent obișnuită, viața mea a fost dată peste cap de o vizită neașteptată a fiului meu, Vlad. Între noi s-au deschis răni vechi, iar adevăruri dureroase au ieșit la suprafață, forțându-ne să ne confruntăm cu trecutul și să luptăm pentru o nouă șansă la împăcare. Povestea mea este despre greutatea de a ierta, de a recunoaște greșelile și de a găsi curajul să mergi mai departe.
Mă numesc Radu. M-am întors în satul natal ca să am grijă de tatăl meu bolnav, dar odată cu pașii mei pe podeaua veche, am trezit nu doar conflicte vechi, ci și o taină apăsătoare care mă urmărește. Între zidurile casei copilăriei mele, trecutul nu vrea să fie uitat.
Am crescut cu un tată absent, care m-a privit mereu ca pe o povară. Acum, după ani de tăcere și răceală, el își dorește să mă regăsească și să-i ofer iertarea pe care nu știu dacă o pot da. Povestea mea e despre răni vechi, întrebări fără răspuns și lupta de a găsi pacea cu trecutul.
Tata m-a avut cât de repede a putut pentru a o ține pe mama lângă el. Dar căsnicia lor s-a destrămat după doar 3 ani. Încă nu știu dacă a fost din cauza mea.
Soțul meu m-a convins să avem un copil, dar acum își petrece fiecare moment liber cu fiica sa din prima căsătorie. Eu și fiul nostru abia îl mai vedem. El spune că fiica sa are nevoie de el mai mult acum, promițând că va petrece mai mult timp cu fiul nostru când va crește. Când l-am cunoscut pe Andrei, a fost sincer despre trecutul său, dar nu m-am așteptat niciodată la asta.
Soțul meu m-a convins să avem un copil, și acum ce? Își petrece fiecare moment liber cu fiica lui din prima căsătorie, în timp ce fiul nostru și cu mine abia îl vedem. Soțul meu spune că fiica lui mai mare are nevoie de el mai mult acum și că va petrece mai mult timp cu fiul nostru când va crește. Când l-am cunoscut pe Andrei, mi-a spus imediat
