Cuvintele pe care nu le pot ierta niciodată: O poveste despre dragostea nespusă
La vârsta de patruzeci și cinci de ani, cuvintele dure rostite de părinții mei încă îmi răsună în minte, un constant memento al dragostei pe care nu mi-au arătat-o niciodată. Aceasta este povestea unei dureri nerezolvate și a căutării acceptării care rămâne neîmplinită. Acum, la patruzeci și cinci de ani, găsesc resentimentele față de părinții mei la fel de proaspete ca întotdeauna. Fiind cel mai mic într-o familie numeroasă, m-am simțit mereu neglijat și neîndrăgit.