„Toată viața am avut grijă de mama bolnavă. Acum, după moartea ei, am aflat că a lăsat totul fratelui meu, care venea doar de Crăciun.”
Am renunțat la visele mele pentru a avea grijă de mama, iar acum mă simt trădată. Povestea mea este despre sacrificiu, nedreptate și întrebarea dacă dragostea se măsoară în testament. Poate cineva să înțeleagă ce simt?