Sunt Ioana și povestea mea începe în ziua în care soțul meu, Radu, a decis să plece la muncă în Italia, lăsându-mă singură cu doi copii și o casă plină de amintiri. Am trecut prin ani de singurătate, teamă și neîncredere, până când, într-o zi, Radu s-a întors acasă, schimbat și plin de promisiuni. Acum mă întreb dacă putem cu adevărat să reconstruim ceea ce am pierdut sau dacă rănile trecutului sunt prea adânci.
Am muncit peste 13 ani în Italia, visând la o casă mare și la o familie unită. Întoarsă acasă, am descoperit că zidurile nu țin loc de dragoste, iar sacrificiile mele au devenit sursa celor mai adânci dezamăgiri. Povestea mea e despre speranță, trădare și lupta de a regăsi sensul când tot ce-ai construit se prăbușește.
Sunt Maryla și am trăit o viață întreagă pentru copiii mei, dar acum, când casa e goală și liniștea apasă, mă întreb dacă am greșit undeva. Îmi revăd băiatul cel mare doar în fotografii și scrisori, iar fiecare sărbătoare e o rană care nu se vindecă. Între dor, vinovăție și speranță, încerc să găsesc un sens în absența lor.
Mă numesc Irina și povestea mea începe într-o noapte de iarnă, când, cu lacrimi în ochi, am aflat că soțul meu, Vlad, vrea să plece la muncă în Germania. Am crezut că dragostea noastră va rezista distanței, dar viața avea alte planuri. Acum mă întreb dacă sacrificiile făcute pentru familie ne apropie sau ne îndepărtează iremediabil.
Am fost un copil crescut de bunica, cu o mamă plecată în Italia și un tată dispărut fără urmă. Am trăit cu dorul și furia, iar când mama s-a întors după ani, nu am putut să o iert. Povestea mea e despre absență, iertare și răni care nu se vindecă ușor.
Într-o seară de iarnă, viața mea s-a schimbat radical când soțul meu, Radu, a ales să rămână cu mama lui, în loc să ne mutăm împreună într-un oraș nou. Am fost nevoită să-mi gestionez singură emoțiile, să-mi cresc fiica și să înfrunt prejudecățile familiei. Povestea mea este despre curaj, dezamăgire și regăsirea de sine într-o lume în care familia poate fi cel mai mare sprijin sau cea mai grea povară.
Am plecat în Canada să muncesc pentru copiii mei, dar când m-am întors, am găsit o familie dezbinată. Între Nathan și Matei, băieții mei, s-a iscat o luptă pentru moștenire, iar sacrificiile mele par să fi adus mai multă durere decât liniște. Povestea mea e despre dor, sacrificiu și întrebarea dacă dragostea de părinte poate vindeca răni adânci.
