Într-o noapte de iarnă, viața mea s-a frânt când mi-am pierdut fiul, Petru, într-un accident rutier. Am ales să-i donez inima, iar Valentina, o tânără necunoscută, a primit o nouă șansă la viață. Trăiesc acum între amintirea fiului meu și recunoștința că inima lui bate mai departe.
Într-o zi de toamnă, am fost nevoită să-mi iau rămas-bun de la fetița mea, Ana, răpusă de o boală nemiloasă. În mijlocul durerii, am ales să-i donez organele, sperând că alți copii vor avea o șansă la viață. Povestea mea este despre suferință, curaj și puterea de a găsi lumină chiar și atunci când totul pare pierdut.
Totul a început într-o dimineață de iarnă, când am primit un telefon care avea să-mi schimbe viața. Am devenit donator de rinichi pentru o femeie pe care nu o cunoșteam, iar gestul acesta a deschis o rană veche în familia mea și a adus la suprafață sentimente pe care nu le credeam posibile. Povestea noastră nu are un final fericit, dar m-a învățat ce înseamnă cu adevărat să trăiești pentru altcineva.
Într-o poveste emoționantă despre pierdere și iubire, decizia unui tată de a dona inima fiului său Mihai îi oferă Emiliei o șansă efemeră la viață, amintindu-ne de natura fragilă a speranței.
