Ne-am căsătorit când aveam amândoi douăzeci și patru de ani. Până atunci, eram deja însărcinată. Tocmai terminasem studiile în educație. Familiile noastre nu erau bogate, așa că a trebuit să muncim din greu. Am sărit peste concediul de maternitate și am optat pentru hrănirea cu formulă. A fost stresul sau
Fostul meu soț este cu cinci ani mai în vârstă decât mine și locuiește în oraș. Pe atunci, era un muncitor obișnuit, dar pentru mine, el era totul.
După ce m-am căsătorit cu Andrei imediat după facultate, m-am mutat cu el, lăsându-l pe fratele meu mai mic cu părinții noștri. Acum, la 32 de ani, aveam nevoie de ajutor financiar, dar cererea mea a fost întâmpinată cu dezamăgire și frustrare.
„De două ori pe an, îi trimit nepotului meu cel mare, care este student la facultate, niște bani. Trimit aceeași sumă și celor două surori mai mici ale lui. Fetele mă sună întotdeauna să-mi mulțumească, să-și împărtășească entuziasmul pentru cadou și să-mi spună ce au cumpărat sau ce plănuiesc să cumpere. Dar de la nepotul meu, nu primesc niciun apel, nicio scrisoare, niciun mesaj,” se plânge
Fiicele mele locuiesc în același oraș cu mine, dar fiul meu, Andrei, s-a mutat să lucreze în capitală și a decis să rămână acolo. Îmi iubesc copiii enorm și încerc mereu să îi sprijin în orice fel pot.
Dragostea Victoriei pentru Ștefan nu cunoaște limite, în ciuda lipsei lui de ambiție și realizări. Mama ei, Gabriela, se luptă să-l accepte pe Ștefan, care continuă să se bazeze pe sprijinul fostei sale familii. Gabriela își dorește să-și fi avertizat fiica mai devreme despre capcanele unei astfel de relații.
Ce ar trebui să servesc oaspeților? Unde ar trebui să doarmă? Cum găsesc timp pentru toate? Când mătușa Ruxandra m-a sunat săptămâna trecută cerând un loc unde să stea câteva zile, am crezut că va fi ușor. Puțin știam că se va transforma într-un coșmar.
– „Socrii mei sunt destul de înstăriți!” spune Nora, în vârstă de treizeci și trei de ani. „Dețin două proprietăți de închiriat, locuiesc într-o a treia, au construit recent o casă de vacanță, conduc un SUV de lux, iar socrul meu încă lucrează într-un job bine plătit pe lângă cele două pensii ale lor. Cu siguranță nu le lipsește banii, spre deosebire de noi. Situația noastră este diferită: un credit ipotecar, o fiică care…”
Când Valentina și-a invitat prietenii la o petrecere cu mâncare la comun, a fost clar că fiecare trebuia să aducă un fel de mâncare. Cu toate acestea, un prieten a venit cu mâna goală și a adus un invitat neașteptat, ceea ce a dus la o seară stânjenitoare și de neuitat.
L-am întâlnit pe Andrei în agitatul oraș București. Era un bucureștean get-beget cu propriul apartament, iar relația noastră s-a mutat rapid în locuința lui. Curând, am aflat că așteptam un copil, dar viața a luat o întorsătură neașteptată.
Mi-a spus că are o întâlnire la clubul de lectură astăzi. Joia, are yoga! Am fost uluită de îndrăzneala ei! A venit să ajute cu nepoții, nu să se distreze.
– Nu știu ce să fac! – suspină doamna Maria, în vârstă de șaizeci de ani. – Fiul meu îi ia mereu apărarea soției sale! Este întotdeauna de partea ei, indiferent ce spun eu. „Mamă,” spune el, „nu-ți face griji, Andreea știe ce face, nu e proastă…” El crede că Andreea are întotdeauna dreptate! Chiar și atunci când face ceva greșit.
