Într-o noapte furtunoasă, mi-am găsit nepotul plângând la ușă, iar fiica mea, Irina, dispăruse fără urmă. Am fost nevoită să-mi înfrunt propriile greșeli din trecut și să caut răspunsuri printre amintiri dureroase și suspiciuni. Povestea mea este despre lupta pentru iertare, despre vinovăție și despre speranța care nu moare niciodată, oricât de întunecate ar fi vremurile.
Viața mea a fost mereu modelată de așteptările familiei și ale soțului, iar dorințele mele au rămas pe planul doi. Relația ciudată dintre mama și soțul meu m-a urmărit ani la rând, până când, într-o noapte, am descoperit un secret care mi-a zguduit întreaga existență. De atunci, nimic nu a mai fost la fel între mine, mama și bărbatul pe care credeam că îl cunosc.
Sunt Maria, am 74 de ani și trăiesc singură în casa copilăriei mele, la marginea unui sat din Moldova. Povestea mea este despre echilibrul fragil dintre dorința de a-mi păstra independența și nevoia de a rămâne aproape de copiii mei, care mă vizitează tot mai des, uneori sufocant. Între certuri, lacrimi și momente de tandrețe, am învățat cât de greu este să găsești acea distanță sănătoasă care să nu rănească pe nimeni.
