Totul a început cu o ceartă la masa de Crăciun, când am realizat că familia mea nu mă vede decât ca pe o sursă de avantaje. Împreună cu Amra, am luptat să ne recâștigăm liniștea și să ne apărăm casa din munți, pe care rudele noastre o transformaseră într-un hotel fără voia noastră. Povestea mea este despre curajul de a pune limite, chiar și atunci când cei care te rănesc sunt cei mai apropiați.
După ce ne-am mutat la casa de la malul lacului, am crezut că am găsit, în sfârșit, liniștea. Dar invazia neașteptată a familiei a transformat totul într-un coșmar, iar eu a trebuit să învăț să mă apăr. Povestea mea este despre curajul de a pune limite, chiar și atunci când doare.
Mă numesc Amalia și, împreună cu soțul meu Vlad, am construit cu greu o căsuță de vacanță la marginea Brașovului. Familia noastră, mereu dornică de avantaje, a transformat visul nostru într-un coșmar, profitând fără rușine de munca noastră. Când am ajuns la limită, am decis să luăm atitudine și să le arătăm că generozitatea nu înseamnă sclavie.
Recent am finalizat o renovare majoră a casei noastre de vacanță la lac, transformând-o într-un refugiu perfect pentru weekend. Casa este dotată cu toate facilitățile moderne și petrecem acolo fiecare weekend în familie. Dar de când i-am menționat vecinei noastre despre ea, lucrurile au luat o întorsătură neplăcută.
Eram împotriva căsătoriei fiului meu mai mic, Ionuț, nu pentru că nu-mi plăcea logodnica lui, Andreea, ci pentru că era prea tânăr. La 27 de ani, Ionuț tocmai obținuse un loc de muncă bun și era convins că poate întreține o familie. Datorită naturii sale impulsive, el nu a apreciat niciodată
