În timpul uneia dintre plimbările noastre, am întâlnit o fetiță care era afară cu bunica ei. Deoarece ne vedeam des, discutam frecvent despre viață. Într-o zi, m-a întrebat: „Ieși în oraș diseară?”
Știe că soțul ei o înșală, dar continuă să pretindă că totul este în regulă. Insistă că au o viață bună împreună, în ciuda fisurilor evidente din relația lor.
„Am crezut că glumește, dar apoi m-a sunat și mi-a spus că a găsit chiriași pentru casa ei,” spune Ana. „Și acum ce? Se mută la voi?”
Acum cinci ani, socrii mei au împrumutat o sumă semnificativă de bani de la noi. La acea vreme, era o sumă mare pentru noi. Erau bani din indemnizația mea de maternitate și economiile noastre. Banii stăteau acolo. Socrii mei aveau nevoie urgentă să repare ceva la casa lor de vacanță. Soacra mea, doamna Maria, își iubește casa de vacanță.
Mama mea se îmbracă deliberat în haine vechi și uzate, deși are un dulap plin de ținute noi. Ea spune: „Fericirea iubește tăcerea,” dar eu simt că trăiește pe marginea prăpastiei. Când o confrunt, ea doar repetă mantra ei. Această poveste explorează complexitatea alegerilor ei și impactul acestora asupra familiei noastre.
Cu doar câteva luni în urmă, Ion nici nu putea să se gândească la liniște sufletească. Rudele lui îl sunau la fiecare 10-12 ore. Propria lui fiică, soțul ei și copiii lor se luptau cu greutățile, iar Ion simțea povara problemelor lor pe umerii săi.
Mama soțului meu a fost întotdeauna o persoană ambițioasă. După ce s-a pensionat, inițial a văzut această perioadă bine meritată ca pe o binecuvântare, dar curând a devenit neliniștită. Acum, ne-a atras în noua ei afacere și lucrurile nu merg conform planului.
Într-o zi, înainte de weekend, l-am sunat pe prietenul meu Mihai pentru a-l invita pe el și pe soția lui la cabana noastră pentru un grătar. Mihai a fost încântat și am discutat puțin despre weekendul care urma. Dar când apelul s-a încheiat, telefonul meu nu s-a deconectat și am auzit o conversație care a schimbat totul.
Răbdarea ei se epuizase și a decis că era timpul ca ei să trăiască pe cont propriu. S-a pensionat, dar și-a luat un concediu și câteva săptămâni în plus pentru ea însăși înainte de asta.
La treizeci și cinci de ani, credeam că am totul clar. Întâlnirea cu Ana mi-a schimbat viața în moduri pe care nu le-am anticipat niciodată. Când i-am cerut să se mărite cu mine, credeam că suntem destinați pentru o viață de fericire. Acum, nu mai sunt atât de sigur.
Își dorea să se întoarcă în bucătăria ei mică, dar primitoare. Vroia să gătească ceva delicios pentru ea și fiica ei, apoi să se cuibărească sub o pătură și să uite de lume.
A decis să meargă la casa părinților săi după muncă pentru a evita să-i infecteze pe copii. Cu doi copii mici bolnavi, ar fi fost un dezastru, așa că i-am susținut decizia. Dar lucrurile nu au mers conform planului.
