L-am întâlnit pe Andrei în agitatul oraș București. Era un bucureștean get-beget cu propriul apartament, iar relația noastră s-a mutat rapid în locuința lui. Curând, am aflat că așteptam un copil, dar viața a luat o întorsătură neașteptată.
Trăiau o viață aparent armonioasă cu cei doi copii în creștere. Banii nu erau o problemă—Eugen își deschisese propria afacere, o spălătorie auto, în timp ce soția lui lucra ca tehnician de unghii. Dar sub suprafață, tensiunile mocneau.
Radu a ajuns într-un orfelinat. Am vizitat orfelinatul ca voluntari. Când am adus provizii alimentare, l-am întâlnit pentru prima dată pe acest băiat. Ne-a atras imediat atenția, așa că
Andrei și cu mine am petrecut ani de zile construind casa visurilor noastre. Este cea mai înaltă și cea mai frumoasă casă din cartier. A trebuit să lucrez în străinătate timp de 15 ani pentru a o finaliza.
