Într-o noapte de vară, viața mea s-a schimbat pentru totdeauna când focul a cuprins satul nostru și l-am pierdut pe Vlad, fiul meu de zece ani. Povestesc cu sufletul sfâșiat despre curajul lui, despre vinovăția care mă apasă și despre cum comunitatea noastră s-a unit în fața tragediei. Întrebarea care mă bântuie: cum poți merge mai departe când tot ce ai mai iubit a ars în flăcările destinului?
Mă numesc Mirela și am fost mereu stâlpul familiei mele, sacrificându-mi visele pentru a-i ajuta pe ai mei. Când am avut nevoie de sprijin, am descoperit că generozitatea mea a fost considerată o obligație, nu un gest de iubire. Povestea mea este despre dezamăgire, sacrificiu și întrebarea dacă merită să dai totul pentru cei care nu știu să aprecieze.
La 54 de ani, după un divorț dureros, am ales să trăiesc singur, în ciuda presiunilor familiei și prietenilor care mă îndeamnă să mă recăsătoresc. O discuție aprinsă cu vechiul meu prieten, Doru, m-a pus față în față cu propriile mele temeri, regrete și dorințe. Povestea mea este despre curajul de a alege singurătatea atunci când toți ceilalți cred că fericirea stă într-o nouă relație.
Am plecat în Canada să muncesc pentru copiii mei, dar când m-am întors, am găsit o familie dezbinată. Între Nathan și Matei, băieții mei, s-a iscat o luptă pentru moștenire, iar sacrificiile mele par să fi adus mai multă durere decât liniște. Povestea mea e despre dor, sacrificiu și întrebarea dacă dragostea de părinte poate vindeca răni adânci.
