Am crescut într-un bloc vechi din Bucureşti, cu pereţi subţiri şi secrete grele. Vecina mea, Ana, suferea de foame şi sărăcie, iar mama mea îi întindea o mână de ajutor pe ascuns, în timp ce restul lumii alegea să nu vadă. Acum, ca adult, mă întreb dacă nu cumva am fost şi eu parte din acea tăcere care a lăsat-o pe Ana să sufere singură.
Sunt mama lui Vlad, un băiat care s-a născut fără urechi. Am trăit fiecare zi între speranță și disperare, luptând pentru dreptul lui la o viață normală într-o lume crudă. Povestea noastră e despre dragoste, prejudecăți și întrebarea dacă un miracol e întotdeauna ceea ce pare.
Sunt Ana Popescu, mamă a doi copii, dintr-un apartament mic din Ferentari. Într-o seară geroasă de iarnă, când frigiderul era gol și copiii mei plângeau de foame, am fost pusă în fața unei alegeri care mi-a sfâșiat sufletul. Povestea mea este despre rușine, disperare și curajul pe care nu știam că-l am până când nu am fost nevoită să-l găsesc.
Sunt Mihai, tatăl Anei, elevă în clasa a opta la unul dintre cele mai bune licee din București. Povestea mea este despre durerea pe care am simțit-o când am văzut cum banii și statutul social încep să despartă copiii în școala fiicei mele. În încercarea de a lupta împotriva acestei nedreptăți, am descoperit cât de greu este să schimbi ceva și cât de mult te poate costa curajul de a te opune sistemului.
