„Partenerul Meu Rezolvă Mereu Problemele Familiei: Nu Mai Avem Timp pentru Noi”

Când l-am cunoscut pe Andrei, am fost atrasă de bunătatea și dorința lui de a ajuta pe alții. Era una dintre calitățile care m-au făcut să mă îndrăgostesc. Dar acum, la trei ani de la căsătorie, aceeași calitate creează o prăpastie între noi. Familia lui Andrei pare să aibă o listă nesfârșită de probleme, iar Andrei este mereu cel care le rezolvă.

A început cu lucruri mici. Sora lui Andrei avea nevoie de ajutor pentru a se muta în noul ei apartament, iar Andrei a petrecut tot weekendul ajutând-o să împacheteze și să despacheteze. Apoi, mama lui a avut probleme cu mașina, iar Andrei a petrecut ore întregi la telefon cu mecanicii și companiile de asigurări. La început, am admirat devotamentul lui Andrei față de familia sa. Dar pe măsură ce timpul a trecut, a devenit clar că nu era doar o fază.

În fiecare săptămână, pare că apare o nouă criză. Fratele lui Andrei și-a pierdut locul de muncă și avea nevoie de ajutor pentru actualizarea CV-ului și aplicarea pentru noi poziții. Tatăl lor avea probleme de sănătate care necesitau vizite frecvente la medic, iar Andrei era mereu cel care îl ducea. Chiar și verii lor, care locuiesc în alt oraș, îl sună pe Andrei pentru sfaturi despre orice, de la probleme financiare la probleme de relație.

Am încercat să fiu înțelegătoare. Familia este importantă și știu că Andrei simte un puternic sentiment de responsabilitate față de a lui. Dar a ajuns într-un punct în care relația noastră suferă. Rareori mai avem timp pentru noi. Serile romantice sunt anulate pentru că cineva din familie are nevoie de ajutor. Escapadele de weekend sunt amânate pentru că mereu apare o altă urgență.

Am vorbit cu Andrei despre cum mă simt. I-am explicat că am nevoie de mai mult timp cu el, că și relația noastră ar trebui să fie o prioritate. Andrei ascultă mereu și promite să facă mai mult timp pentru noi, dar nimic nu se schimbă. Data viitoare când sună telefonul cu un membru al familiei în nevoie, Andrei este pe drum.

Nu este doar timpul problema; este și impactul emoțional asupra amândurora. Andrei este constant stresat și epuizat din cauza încercării de a rezolva problemele tuturor celorlalți. Iar eu mă simt neglijată și resentimentară. Am început să mă tem de sunetul telefonului lui Andrei pentru că știu că înseamnă încă o seară sau un weekend pierdut.

Chiar i-am sugerat lui Andrei să stabilească niște limite cu familia sa, dar el insistă că nu poate să le întoarcă spatele. „Au nevoie de mine,” spune Andrei, ca și cum relația noastră nu ar avea nevoie de atenție.

Am încercat să fiu răbdătoare, dar răbdarea mea se epuizează. Îmi lipsesc zilele când puteam petrece timp împreună fără întreruperi. Îmi lipsește să mă simt o prioritate în viața lui Andrei. Și încep să mă întreb dacă lucrurile se vor schimba vreodată.

M-am confesat prietenilor despre situație și toți spun același lucru: „Trebuie să pui piciorul în prag.” Dar nu este atât de simplu. Îl iubesc pe Andrei și știu că și el mă iubește. Dar dragostea singură nu este suficientă pentru a susține o relație când o persoană este mereu absentă, fizic sau emoțional.

Oricât de mult mă doare să recunosc, încep să mă gândesc la cum ar fi viața mea fără Andrei. Nu este o decizie pe care vreau să o iau, dar nu pot continua să trăiesc așa. Merit un partener care este prezent și implicat în relația noastră.

Deocamdată, iau lucrurile zi cu zi. Sper că Andrei va realiza cât de mult ne afectează asta și va face niște schimbări. Dar dacă lucrurile nu se îmbunătățesc curând, s-ar putea să trebuiască să iau niște decizii dificile despre viitorul nostru.