„Fiul nostru are 30 de ani, are propria familie, dar încă ne cere bani: ‘Sunt pentru Violeta,’ spune el. Nu știu ce să fac.”
Eu și Matei am încercat întotdeauna să le oferim copiilor noștri cea mai bună viață posibilă. Am muncit din greu, am economisit cu sârguință și ne-am asigurat că fiul nostru, Andrei, nu duce lipsă de nimic. De la cele mai noi jucării până la cea mai bună educație, le-am oferit pe toate. Dar acum, la 30 de ani, Andrei are propria familie și încă vine la noi pentru ajutor financiar. Spune mereu că sunt pentru nepoata noastră, Violeta, dar încep să mă îngrijorez ce înseamnă asta pentru viitorul lui—și al nostru.
Andrei a fost un copil strălucit, mereu excelând la școală și în sporturi. Am fost atât de mândri când a intrat la o universitate prestigioasă cu bursă. Acolo a cunoscut-o pe Ioana și au devenit rapid inseparabili. După absolvire, s-au căsătorit și curând au întâmpinat-o pe micuța Violeta în lume. Părea că totul se așeza la locul lui.
Dar apoi au început cererile de bani. La început, erau sume mici—50 de lei aici, 100 de lei acolo. „Sunt pentru hainele noi ale Violetei,” spunea Andrei, sau „Avem nevoie pentru grădinița ei.” Eu și Matei nu ne-am gândit prea mult la asta; la urma urmei, voiam să o sprijinim pe nepoata noastră în orice mod posibil.
Pe măsură ce timpul trecea, cererile au devenit mai mari și mai frecvente. Andrei ne suna panicat, spunând că nu pot plăti chiria sau că au nevoie de bani pentru facturi medicale. De fiecare dată, ne asigura că este pentru binele Violetei. Am apelat la economiile noastre și chiar am luat un mic împrumut pentru a-i ajuta. Dar cu cât dădeam mai mult, cu atât părea că are nevoie mai mult.
Într-o zi, am decis să-i vizitez pe Andrei și Ioana neanunțată. Voiam să văd cum se descurcă cu adevărat și dacă există ceva mai mult ce am putea face pentru a-i ajuta să se redreseze. Când am ajuns, am fost șocată de ceea ce am văzut. Apartamentul lor era plin de gadgeturi scumpe și haine de designer. Violeta avea mai multe jucării decât ar fi putut vreodată să se joace.
L-am confruntat pe Andrei despre asta și a izbucnit în lacrimi. A recunoscut că și-a pierdut slujba cu luni în urmă, dar nu ne-a spus pentru că nu voia să ne dezamăgească. Ioana lucra part-time, dar nu era suficient pentru a acoperi stilul lor de viață extravagant. Folosiseră banii noștri pentru a menține aparențele în timp ce se afundau tot mai mult în datorii.
Eu și Matei am fost devastați. Întotdeauna l-am învățat pe Andrei valoarea muncii grele și a responsabilității financiare, dar undeva pe drum, acea lecție s-a pierdut. Ne-am dat seama că prin faptul că îl ajutam constant, îi încurajam alegerile proaste în loc să-l ajutăm să învețe din ele.
Am decis să avem o discuție serioasă cu Andrei și Ioana. Le-am explicat că nu putem continua să-i sprijinim financiar și că trebuie să ia niște decizii dificile despre stilul lor de viață. Le-am oferit ajutor pentru a crea un buget și a găsi resurse pentru căutarea unui loc de muncă, dar am fost clari că sprijinul financiar trebuie să înceteze.
Andrei a fost furios la început, acuzându-ne că nu ne pasă de binele Violetei. A fost una dintre cele mai grele conversații pe care le-am avut vreodată. Dar știam că era necesară pentru stabilitatea lor pe termen lung și pentru liniștea noastră sufletească.
Au trecut luni de la acea conversație dificilă. Andrei și Ioana au făcut unele schimbări—și-au redus dimensiunea apartamentului și au vândut unele dintre obiectele lor de lux. Andrei a găsit un loc de muncă part-time și caută activ un loc de muncă full-time. A fost o luptă pentru ei și sunt zile când mă îngrijorez cum se descurcă.
Dar știu și că această dragoste dură era necesară. Nu putem fi mereu acolo să-i prindem când cad. Trebuie să învețe cum să stea pe propriile picioare, nu doar pentru binele lor, ci și pentru binele Violetei.
Ca părinți, este natural să vrem să ne protejăm copiii de greutăți. Dar uneori, cel mai bun mod de a-i ajuta este să-i lăsăm să-și înfrunte provocările direct. Este o lecție dureroasă, dar una care sper că va duce în cele din urmă pe Andrei și Ioana către un viitor mai stabil și autosuficient.